SFINXUL ŞI BABELE

În Munții Bucegi, privit din anumite unghiuri, marcate în jurul său, se află un megalit (monument religios sau funerar, din piatră brută, de mari dimensiuni) situat la 2.216 m altitudine cu o înălţime de 8 metri şi o lăţime de 12 metri; o atracție turistică importantă cunoscută sub numele de sfinx.

Originea denumirii

Sfinxul (shespankh din egipteană –statuie vie), o fiară cu aspect leonin, având capul unui faraon cu un simbol masculin al forţei, al tăcerii enigmatice sau o figură mitologică zoomorfă înfățișată ca un leu culcat cu cap uman, îşi are origini egiptene.

Din anul 1935 într-un articol din Buletinul Alpin datează prima denumire de Sfinx, dar un an mai târziu, profesorul Alexandru Bădăuță (1901-1983), prozator, memorialist și eseist și unul dintre întemeietorii Oficiului Național de Turism (în 1936), a descris pentru prima oară acest megalit și l-a denumit „Sfinxul românesc” în revista „România”, după cum se precizează în ,,Sfinxul din Bucegi. Legendă și adevăr despre megaliți, din Almanahul turistic.

            Alţi sfincşi din munţii noştri

1. Sfinxul de la Topleț, Sfinxul Bănăţean sau Sfinxul de pe Valea Cernei este  un megalit enigmatic situat pe drumul European E70 Bucureşti-Timişoara, dincolo de Topleţ, pe partea dreapta, cu 3 km de a ajunge în gara Băilor Herculane.

2. Sfinxul de la Stânișoara din masivul Cozia; 

3.  Sfinxul de la Piatra Arsă la marginea abruptului de la Piatra Arsă, din platoul Bucegi;  

4. Sfinxul Bratocei, în apropierea Pasului Bratocea, 1263 m, aflat pe drumul camioanelor cum te duci spre Braşov pe la Babarunca, după serpentinele de pe muntele Balabanu;

5. Sfinxul de la Pietrele lui Solomon situat pe vechea scurtătură care ducea spre Poiana Braşovului.

Babele, formațiuni stâncoase situate în apropiere de vârful Baba Mare (2292 m), situate în masivul Bucegi (masiv situat la est pe Valea Prahovei şi culoarul Branului, Valea Ialomiței la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bîrsei şi spre sud, până la contactul cu Subcarpații de curbură din Carpații Meridionali) au luat naştere prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate (conglomerate cretacice)..

În geografie, aceste roci cu forme ciudate sunt numite "ciuperci, "Babele" denumirea tradiţională atestă aceste monumente. Babele, monumente naturale de o importanță geomorfologică și turistică, numite şi “Altarele ciclopice din Caraiman” au fost  închinate Pământului şi Cerului, Soarelui şi Lunii ca şi lui Marte, zeul războiului şi al agriculturii.                                                      
            Istoricii sunt de părere că "Babele" au fost cândva simulacrele unor divinităţi montane numite de romani Deae veteres.

Alte stânci denumite "Babe" se găsesc în: Muntii Ceahlău- Baba Dochia, în locul numit Valea Rea, de la obârşia râului Doamnei (judeţul Argeş), în apropierea de Vama Buzăului, în valea Urlătoarea.

Dacă aveţi curiozitatea de a vedea cele două arhicunoscute monumente naturale o puteţi face şi comod graţie tehnologiei de azi cu telecabina Bușteni-Babele din Bușteni sau cu efort fizic, cu piciorul de la Bușteni pe Valea Jepilor sau pe creasta Bucegilor de la cabana Piatra Arsă.